Pregăteştete să-L întâlneşti pe Dumnezeul tău!
Împărăţia Iadului şi a Raiului şi Revenirea lui Isus Hristos
de Angelica Zambrano
Pentru
o perioadă de 23 de ore, unei tinere ecuadoriene pe nume Angelica, i-a
fost prezentată împărăţia Raiului, Iadul, şi întoarcerea lui Hristos.
Ea a văzut cum Isus plângea când vedea mulţimea de suflete pierdute
pentru totdeauna, o lume care L-au respins, o biserică care este în cea
mai mare parte nepregătită pentru venirea Lui, un popor care s-a oprit
din a-L mărturisi lumii, şi o industrie de imagini şi distracţii care
atrage chiar şi copiii către Satan. Ea a asistat la multe dintre
personalităţile aclamate ale culturii noastre care suferă : cântăreţi,
artişti, şi chiar Papa Ioan Paul al doilea, au fost văzuţi în Iad. De
asemenea, Angelicăi i s-a arătat cum Împărăţia Cerurilor este minunată,
toate sunt pregătite, un loc neimaginabil de glorios, în care nu există
răul. Dar Isus revine doar pentru un popor sfânt, şi, din nefericire,
chiar mulţi dintre creştinii de astăzi nu vor fi gata în acea zi, şi vor
fi lăsaţi în urmă într-o lume care va pieri.
Maxima (Mama Angelicăi):
Numele
meu este Maxima Zambrano Mora şi suntem membre ale bisericii „Casa de
Oracion" Biserica în El Empalme. Am fost în post timp de 15 zile,
căutând prezenţa lui Dumnezeu. Angelica fiica mea, de asemenea, ni s-a
alăturat. În timpul acelor cincisprezece zile de post, am putut vedea
dincolo de relitatea înconjurătoare, ceea ce nu ni s-a mai întâmplat mai
înainte. Am fost în rugăciune şi post la un campus, şi apoi am
continuat rugăciunea la domiciliu, aşteptând ca Dumnezeu să vorbească cu
noi.
Domnul
ne-a dat multă încurajare. Datorita problemelor noastre, am fost de
multe ori gata să renunţăm, dar Domnul a fost acolo să ne ajute. El ne-a
dat Ieremia 33:3 „Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde; şi îţi voi vesti
lucruri mari, lucruri ascunse pe care nu le cunoşti ". Fiica mea ceruse
insistent un cuvânt de la Domnul, deşi eu nu ştiam de asta, la momentul
respectiv.
Angelica (fiica):
Numele
meu este Angelica Elizabeth Zambrano Mora. Am 18 ani, şi studiez la
„Colegio José María Velazco Ibarra," aici la El Cantón, El Empalme,
Ecuador. L-am primit prima dată pe Hristos când aveam 12 ani, dar mi-am
spus: „Nici unul dintre prietenii mei nu sunt evanghelici,” şi nu voiam
să fiu deosebită de ei, aşa că am părăsit pe Dumnezeu, şi am trăit o
viaţă rea. Dar Dumnezeu m-a scos de acolo. De ziua mea, la 15 ani, m-am
împăcat din nou cu Dumnezeu, dar încă nu întru totul. Biblia spune
(Iacov 1:8), „căci este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile
sale. ", iar eu am fost una dintre acele persoane. Tatăl meu îmi spunea
"Tu nu trebuie să fii aşa, e groaznic, e greşit", dar eu răspundeam:
„Aceasta este calea mea, aşa sunt eu, şi aşa vreau să fiu, nimeni nu are
dreptul să-mi spună cum ar trebui să fiu, nici ceea ce ar trebui să
fac, nici cum trebuie să mă îmbrac, sau să mă comport. " El răspundea,
„Dumnezeu va avea de a face cu tine, şi El te va schimba."
De
ziua mea, la 17 ani, am ajuns mai aproape de Domnul. Pe 28 aprilie am
venit la El şi am zis: „Doamne, îmi pare aşa de rău, eu ştiu că sunt o
păcătoasă", şi I-am spus cum mă simţeam.. „Doamne , iartă-mă, vreau să
scrii numele meu în Cartea Vieţii şi să mă accepţi ca pe un copil al
Tău." M-am pocăit şi am dat viaţa mea Domnului. I-am spus," Doamne,
vreau să mă schimbi, să faci o schimbare în mine. " Am plâns cu toată
inima mea, cerând Domnului să mă schimbe, dar, cum a trecut timpul nu am
simţit prea multă schimbare. Singura diferenţă a fost că am început să
merg la biserică, să citesc Biblia şi să mă rog. Asta a fost singura
schimbare până atunci, în viaţa mea.
În
August, am fost invitată să postesc timp de 15 zile. Am decis să mă
alătur. Dar înainte de a intra i-am spus Domnului: „Doamne, vreau să te
ocupi de mine aici." În timpul postului, Domnul vorbea cu aproape toată
lumea, cu excepţia mea, de parcă nu mă vedea şi asta mă durea. Am zis:
„Doamne, nu ai de gând să Te ocupi de mine?" Plângeam singură şi
continuam: „Doamne, Tu nu mă iubeşti, nu eşti aici? Eşti cu mine? De ce
nu vorbeşti cu mine, cum faci cu ceilalţi. Vorbeşti atât de multe
lucruri altor persoane, chiar cuvinte de profeţie, dar nu mie.” Am cerut
un semn, ca dovadă că El era cu mine, şi Domnul mi-a dat Ieremia 33:3
"Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde; şi îţi voi vesti lucruri mari, lucruri
ascunse pe care nu le cunoşti "
I-am
spus: „Doamne, mi-ai vorbit mie!" pentru că am auzit vocea Lui audibilă
şi am avut şi o viziune a cuvintelor scrise în Ieremia 33:3
I-am
spus: „Doamne, este pentru mine?" . L-am păstrat pentru mine, în timp ce
toţi ceilalţi au spus ceea ce Domnul le-a dat şi ceea ce au văzut. Dar
am păstrat secretul şi am meditat numai asupra cuvintelor: „Cheamă-Mă"
însemna să mă rog, dar „lucruri mari şi ascunse” puteau însemna doar
„rai şi iad." Aşa că am spus: „Doamne, vreau doar să-mi araţi cerul,
dar nu iadul, pentru că am auzit că este un loc oribil." Dar apoi m-am
rugat cu toată inima: „Doamne dacă aceasta e voia Ta, arată-mi ce
trebuie, dar întâi să mă schimbi pe mine.”
Când
am terminat postul, au existat încercări şi dificultăţi şi, uneori, m-am
simtit leşinată, aproape imposibil de a continua umblarea cu Domnul,
dar El m-a întărit. Am început să aud glasul Lui şi să-L cunosc mai
bine. Am devenit buni prieteni. Domnul nostru este cel mai bun prieten,
El prin Duhul Sfânt. I-am spus: „Doamne, Tu esti cel mai bun prieten
al meu vreau sa Te cunosc mai bine," şi am început să-I mărturisesc
toate gândurile mele.
M-am
rugat pe tot parcursul lunii August şi apoi în Noiembrie, un slujitor al
Domnului a venit în casa noastră şi a spus: „Fie ca Domnul să te
binecuvânteze." I-am răspuns, „Amin." El a zis: „Eu sunt aici pentru
a-ţi da un mesaj de la Dumnezeu. Trebuie să te pregăteşti, pentru că
Domnul îţi va arăta lucruri mari şi puternice pe care nu le ştii. El are
de gând să-ţi arate Raiul şi Iadul, deoarece ai cerut, Domnul ţi-a dat
un cuvânt din Ieremia 33:3.” L-am întrebat: „Dar, cum ai ştiut despre
asta, că eu n-am spus la nimeni?” El a răspuns: „Acelaşi Dumnezeu pe
care-l serveşti şi-L lauzi tu, este acelaşi Dumnezeu pe care îl laud şi
eu şi El mi-a spus totul. "
Curând
am început să ne rugăm. Unele surori din biserica noastră şi alţii din
familia mea au fost acolo cu noi si ne rugam. Dar, de îndată ce am
început să ne rugăm, am început să văd cerurile deschise. Aşa că am
spus, "văd că cerurile se deschid şi 2 îngeri se coboară! Omul acela a
zis: „Întreabă-i de ce sunt aici."
Ei
erau înalţi şi frumoşi, cu aripi frumoase, mari şi strălucitoare, şi
păreau transparente, strălucitoare ca aurul. Ei purtau încălţăminte ca
cristalul şi aveau haine sfinte, "De ce sunteţi aici?" Ei au zâmbit şi a
spus, „Suntem aici pentru că avem o misiune de indeplinit. Suntem aici
pentru că trebuie să vizitezi Raiul şi Iadul şi nu vom pleca până când
toate acestea se vor împlini." Am răspuns: „Foarte bine, dar eu doresc
să vizitez doar cerul, nu iadul." Ei au zîmbit, şi au rămas acolo, dar
nu au spus nimic mai mult. După ce am terminat rugăciunea, i-am putut
vedea încă acolo.
De
asemenea, am inceput sa văd pe Duhul Sfânt. El este prietenul meu cel
mai bun, El este Sfânt, este omniscient, este omniprezent. Am putut să-L
văd, transparent şi strălucitor, în acelaşi timp, cu un chip
strălucitor, am putut vedea zâmbetul Lui şi privirea Lui iubitoare ce le
pot descrie cu greu, pentru că El este mai frumos decât îngerii.
Îngerii au frumusetea lor proprie, dar Duhul Sfânt este mult mai frumos
decât ei. Am putut auzi glasul Lui audibil, o voce plină de dragoste , o
voce plină de pasiune, eu nu pot explica glasul Lui, o voce ca
fulgerul, dar în acelaşi timp, el spunea, "Eu sunt cu voi" aşa că m-am
străduit să-mi continui umblarea cu Dumnezeu, chiar când aveam mult de
studiat. Am trecut prin momente foarte dificile, dar victorioase, în
acelaşi timp. I-am spus: „Doamne, facă-se voia Ta." Am continuat să văd
îngeri chiar şi la şcoală, şi în clasa mea. Am fost atîta de fericită,
atât de plină de bucurie de faptul că-i puteam vedea!
Slujitorul
Domnului, care a vizitat casa mea, mi-a spus să mă pregătesc, pentru că
aveam să văd Raiul şi Iadul. El, de asemenea, mi-a spus ceva dificil.
El a spus: „Va trebui să mori". Nu a fost uşor când am auzit acest
lucru.
„Cum
să mor? Sunt atât de tânără?" l-am întrebat. El a răspuns: „Nu te
îngrijora de nimic, tot ceea ce face Dumnezeu este perfect, şi El te va
aduce înapoi la viaţă, astfel încât să poţi spune la alţii despre Rai şi
Iad, despre care Domnul vrea ca toţi oamenii să ştie.” I-am spus:
„Amin, dar voi fi călcată de o maşină? cum voi muri?" Idei mi-au venit
repede în minte, dar Domnul mi-a spus să nu îmi fac griji, căci totul
era sub control. I-am spus: „Mulţumesc, Doamne! "
La
data de 6 Noiembrie, după ce m-am întors acasă de la şcoală, îngerii
erau încă cu mine, chiar în timp ce lăudam pe Domnul. Ei nu vorbeau cu
mine. Tot ce spuneu era: „Sfânt, Sfânt, Sfânt, Aleluia," şi dădeau
slavă, onoare si lauda Tatălui nostru Ceresc. Duhul Sfânt era acolo,
împreună cu îngerii şi se bucura. Mulţi oameni spun că Evanghelia este
plictisitoare, dar asta este o mare minciună de la diavolul pentru a
ţine oamenii departe de prezenţa lui Dumnezeu. Şi eu obişnuiam să cred
asta, dar după ce am întâlnit pe Domnul şi Duhul Sfânt, ştiu că
Evanghelia nu este plictisitoare, aceasta este cea mai frumoasa
experienţă ce o poti avea pe Pamânt!
Am
putut să văd şi să vorbesc cu Duhul Sfânt, dar îngerii nu vorbeau cu
mine, doar îl lăudau pe Domnul. Eu spuneam: „Duhule Sfinte, vino
împreună cu mine,” şi am putut să-L simt şi să-L văd.
L-am
văzut atunci când El se ridica în picioare, şi chiar pregătem şi un loc
pentru El unde sa se aşeze. Deşi mulţi nu puteau să-L vadă, El era
acolo! Această comunicare a continuat, nu exista nici un motiv să-L
oprească. Odată ce am experimentat-o, nu L-aş mai fi lăsat. Când mă
gândesc de unde m-a scos, de la ceea ce am fost înainte, sunt atat de
recunoscătoare pentru mila Lui, pentru dragostea Lui faţă de mine!
La
data de 7 Noiembrie, când mă întorceam acasă, am auzit o voce care a
spus: „Fii pregatită, pentru că vei muri astăzi". Ştiam că a fost Duhul
Sfânt, deoarece am putut-L văd. Am ignorat glasul Lui şi am zis: „Doamne
, nu vreau să mor azi!" Dar El a repetat: „Fii pregatită, pentru ca vei
muri astăzi!" De data aceasta El a spus mai tare şi cu autoritate.
I-am răspuns: „Doamne, ştiu că Tu vorbeşti cu mine. Eu cer doar o
confirmare, după care voia Ta să se facă. Mă voi preda Ţie, chiar dacă
mi-e teamă, pentru că ştiu că Tu eşti cu mine şi că eşti real."
M-am
rugat: „Fă ca acea persoană pe care ai folosit-o înainte, să-mi aducă
mesajul. Lasă-l să vină la casa mea în acest moment, înainte de a ajunge
eu, şi lasă-l să-mi spună că astăzi voi muri." Domnul ştie trecutul
nostru, prezentul şi viitorul. El ştia ce voi cere de la El. Aşa că
atunci când am ajuns acasă, robul Domnului a fost deja acolo.
Maxima:
Când fiica mea ajuns acasă, eu eram în bucătărie. Când a văzut Angelica
pe robul Domnului, a spus: „Fie ca Domnul să te binecuvânteze!" Omul
lui Dumnezeu a răspuns: „Dumnezeu să te binecuvânteze şi pe tine. Eşti
gata? Pentru că astăzi este ziua în care Domnul te va lua, la ora 4.”
Ea a stat acolo, uimită că Domnul a aprobat cererea ei.
Angelica:
Cand am auzit asta am spus: „Amin ... dar nu vreau să mor, eu nu pot
muri, nu! Doamne, mă tem, foarte mult, mi-e frică, sunt îngrozită!"
Slujitorul Domnului a zis: „Să ne rugăm ca frica să plece acum în numele
Domnului nostru." I-am spus: „Amin", si ne-am rugat. Curând am simţit
cum frica m-a părăsit, şi o bucurie de nedescris a venit. Gândindu-mă că
moartea va fi cel mai bun lucru care se poate intampla cu mine am
început să zâmbesc şi să râd în timp ce toată lumea se uita la mine. Au
putut vedea tot ce s-a produs cu mine de la a fi îngrijorată, la
bucurie. Zâmbeam, cântam şi săream.
Maxima:
Fiica mea a simţit instantaneu bucurie în inima ei şi a început să
mănânce. Ea a gustat un pic din toate, spunând: „Dacă eu nu mă mai
întorc, cel puţin am mâncat şi sunt sătulă".
Angelica:
Toată lumea a inceput sa râdă şi a intrebat: „De ce te comporţi aşa?
În loc să fi tristă, eşti fericită, eşti veselă?" Le-am spus:
„Bineînţeles: am de gând să văd pe Domnul, voi fi cu El, dar nu ştiu
dacă voi veni înapoi, aşa că aş vrea să dau toate lucrurile mele." Toţi
se uitau la mine şi au întrebat: „Ai de gând să dai toate lucrurile?"
Ochii mamei mele au fost deschişi larg în surpriză.
Maxima:
Fiica mea a început să ofere lucrurile ei. Ea a dat totul. Surorile
noastre de la biserică au fost cu noi, ca de obicei, şi ea a dat ceva
pentru fiecare dintre ele. Când am întrebat de intenţiile sale, ea a
spus: „Dacă mă întorc, ele trebuie să-mi dea totul înapoi, dar dacă eu
nu vin înapoi, atunci pot păstra totul. "
Angelica:
Îmi pot imagina cât de tristă mama mea trebuie să se fi simţit atunci
când am spus asta, dar eu eram atât de fericită, că am inceput să dau
totul: hainele mele, patul meu, telefonul meu mobil, totul, cu o singură
condiţie: dacă mă întorc, totul trebuie să îmi fie adus înapoi. Ei au
inceput să râdă.
Maxima:
Ea a fost foarte hotărâtă, dar ca o mamă am simţit în mine o mare
durere. Nu a fost usor. M-am întrebat. "Doamne, atunci când va veni
momentul, cum va fi?" Nu puteam să înţeleg. Am început să ne rugăm, şi
am aranjat lucruri prin casă. Ceilalţi au spus: „Soro, vino să ne
rugăm!" Dar am răspuns: „Mergeţi voi şi eu mă voi alătura imediat. "
Angelica:
Ei toţi mă observau cum mă rugam: „Doamne, vreau să fac voia Ta. Tu nu
eşti un om ca să minţi sau să Te căieşti, ştiu că Eşti real. Dacă m-aş
pierde, atunci este cel mai bine să Mă iei cu Tine, dar dacă o să fac
voia Ta, atunci adu-mă înapoi, dar ajută-mă să spun adevărul,
pregăteşte-mă, ajută-mă să predic şi să spun oamenilor să se pocăiască
". Asta a fost cea mai scurtă rugăciune a mea. I-am spus acest lucru
robului Domnului şi am zis: "Nu-i spune mamei mele ceea ce am spus
Domnului." El a răspuns: „Eu nu-i voi spune acum, dar odată ce Domnul
te-a luat, îi voi spune." Am continuat rugăciunea unind mâinile
noastre, într-un cerc de rugăciune.
Maxima:
La 3:30, Domnul i-a spus slujitorului Său să ungă pe fiica mea. Unii
dintre noi au intrat în cameră şi au uns-o. El ne-a dat două minute
pentru a o unge peste tot, de la păr în jos, tot corpul ei. Ea a fost pe
deplin unsă.
Moartea
Angelica:
Mama mea şi o altă soră din biserică, Fátima Navarrete, m-au uns cu
undelemn. Dar cum mi-au făcut ungerea, am simţit ceva care mă acoperă
peste tot, ca de sticlă, care mă înconjura peste tot. E greu de
explicat, am simţit că eram acoperită ca şi cu o armură, n-aş putea
explica cum mă acoperea. După aceea, atunci când ceilalţi au încercat să
mă mai atingă, nu au mai putut.
Maxima:
Aşa cum ne rugasem peste Angelica, am încercat să pun mâna pe ea, dar
nu am putut-o atinge. Ea avea un acoperământ în jurul corpului ei! A
fost ciudat, nimeni nu putea s-o atingă! Acest acoperământ acoperea tot
corpul ei, de la cap până la picioare, aproximativ 30 cm distanţă în
jurul corpului ei. Asta a fost ceea ce m-a şocat cel mai mult, eu îmi
pusesem mâinile pe oameni înainte, în Numele Domnului, dar ceva de genul
asta nu s-a întâmplat niciodată, aşa că am exclamat: „Oh, se întâmplă
ceva" şi am început să mă rog şi să mulţumesc Domnului, eram veselă şi
fericită! Noi am continuat rugăciunea până pe la 4:00.
Angelica:
În timpul rugăciunii, am simţit că respiram tot mai greu, chiar că nu
mai puteam respira. Am simţit o durere în abdomen, iar în inima mea am
simţit cum sângele meu merge tot mai încet şi am simţit o durere
extraordinară în tot corpul meu. Tot ce am putut spune a fost: „Doamne,
dă-mi putere, da-mi putere! " Am simţit că nu mai puteam merge, nu mai
aveam nici o putere, toate puterile mă părăseau! Când m-am uitat în sus,
spre cer cu ochii spirituali, am văzut cerul deschis, am văzut îngeri,
nu doi, nici zece, dar milioane adunaţi împreună. În mijlocul acestor
milioane de îngeri, am văzut o lumină, de 10’000 de ori mai
strălucitoare decât soarele, şi am zis. "Doamne, Tu eşti, Cel care vii!"
Maxima:
Atunci când ea a căzut, am încercat să o ridic, dar ea nu a putut să
stea pe propriile ei picioare. În acest moment, am fost în stare să o
atingem. Ea spunea: „Rugaţi-vă. Nu am putere, mami, nu am putere şi simt
dureri. " În primul rând, ea a simţit o durere la inima, şi apoi
durerea s-a extins în jos în jurul abdomenului ei. Am continuat să ne
rugăm şi să mijlocim înaintea Domnului. Atunci, Domnul a luat viaţa ei!
Niciodată
în viaţa mea n-am văzut pe cineva murind, a trebuit să văd pe fiica mea
cum se chinuia. Nu mi-a fost deloc uşor! Nu am putut înţelege ultimele
ei cuvinte, şi apoi gura ei s-a oprit! Am pus mana pe faţa ei, si o
oglindă la gura ei, pentru a vedea dacă mai respira. Ea nu mai respira,
era ţeapănă, am ţinut mâna pe ea cât era încă caldă. Am luat un cearşaf
şi am acoperit-o, şi în scurt timp a început să se facă foarte rece,
părul s-a lăsat, ca părul unei persoane moarte şi ea a devenit rece ca
gheaţa.
Angelica:
Isus venea în jos, şi am simţit corpul meu murind. Deoarece Isus şi
îngerii s-au apropiat, am simţit că părăsesc trupul meu, că nu mai eram
aceeaşi, că nu mai eram în viaţă, muream, şi era chinuitor! Când corpul
meu a căzut la pământ, ei erau deja prezenţi. Casa mea a fost plină de
îngeri, şi în mijlocul ingerilor, am văzut o lumină, mai puternică
decât soarele. A fost foarte greu! Am simţit o durere foarte mare, când
sufletul şi duhul meu s-au despărţit de trupul meu. Plângeam de groază,
văzând corpul meu pe podea. L-am întrebat: „Doamne, ce se întâmplă?" Am
vrut să ating corpul meu şi să intru iar în el, dar când am incercat,
era ca şi cum atingeam aer, mâna mea trecea prin acel corp. Nici unul
dintre cei care se rugau acolo nu mai puteau sa ma audă. Am strigat:
„Doamne, ajută-mă!"
Maxima:
Soţul meu a ajuns în timp ce ne rugam, prezenţa lui m-a încurajat, şi
Domnul mi-a dat tărie în acel moment, pentru că nu ştiam ce să fac. Ea
era ca şi într-o comă, dar am ştiut că va fi bine, deoarece era lucrarea
Domnului. Am spus: „Doamne, facă-se voia Ta.".
Angelica:
In acel moment am auzit glasul Domnului, o voce frumoasă, ca tunetul şi
plina de iubire: "Nu te teme, fiică, pentru că Eu sunt Domnul,
Dumnezeul tău, şi am venit aici să îţi arăt ceea ce ţi-am promis.
Scoală-te, căci sunt Iehova, care te ţine cu mâna dreaptă şi îţi spun:
„Nu te teme, te voi ajuta." Dintr-o dată, m-am ridicat. Am fost în
genunchi şi mă uitam în jos, la corpul meu, în care doream să mă întorc,
dar nu puteam. Când am auzit vocea, frica m-a părăsit, şi nu mai eram
speriată.
Când
am început să păşesc, îngerii au deschis un drum. Era o lumină puternic
strălucitoare, şi am simţit pacea. Cum mă uitam, am văzut un bărbat
înalt, care arăta foarte bine şi din el venea foarte multă lumină, prea
strălucitoare ca eu să-i pot vedea faţa. Dar am putut vedea parul Lui
frumos de aur strălucitor şi o haină albă, cu o panglică largă de aur
care trecea peste pieptul Său, pe care scria: "Împăratul împăraţilor şi
Domnul domnilor . "
M-am
uitat la picioarele Lui, El purta încălţăminte de aur strălucitor, era
atât de frumos! A întins mâna Lui spre mine. Când am luat mâna Lui, nu a
fost ca atunci când am atins corpul meu, mâna mea nu a trecut prin ea.
L-am întrebat: „Ce se întâmplă?" Şi El a zis: „Am de gând să îţi arăt
Iadul, aşa că te vei întoarce şi vei spune oamenilor că Iadul este real,
că Iadul există. Şi, de asemenea, îţi voi arăta slava Mea, îţi voi
arăta, pentru a spune poporului Meu să fie pregătit, pentru că slava Mea
este reală şi eu sunt real. " El a spus: „Fiică, nu te teme" – A spus
asta din nou, şi i-am spus: „Doamne, eu vreau să merg numai în cer, dar
nu în Iad, pentru că am auzit că e oribil!" El a spus: „Fiică, Eu voi fi
cu tine şi nu te voi lăsa în acel loc dar trebuie să îţi arăt locul
acela pentru că sunt mulţi care nu ştiu că Iadul există. De aceea ei nu
au nici o teamă. Ei cred că Iadul este o glumă, şi mulţi nu ştiu despre
el. De aceea trebuie să îţi arăt locul, pentru că există mai mulţi care
pier decât cei care intră în slava Mea." Atunci când El a spus asta,
am putut vedea lacrimi curgând în jos pe hainele Lui. L-am întrebat:
„Doamne, de ce plângi?" El a răspuns: „Fiică, deoarece există mai mulţi
care pier, îţi voi arăta acest lucru, astfel că vei merge şi vei spune
adevărul, ca astfel ei să nu vină în acel loc.”
Iadul
Dintr-o
dată, în timp ce El vorbea, totul a început să se mişte. Pământul s-a
cutremurat şi s-a despicat, şi am văzut o groapă foarte întunecată în
jos.
Stăteam
pe un fel de piatră, cu mulţi îngeri în jurul nostru. Eu am spus:
„Doamne, nu vreau să merg în acel loc!". El a spus: „Fiică, nu te teme,
căci Eu sunt cu tine." Într-o fracţiune de secundă am coborât în
groapa aceea de întuneric. Am încercat să văd, dar era un întuneric
teribil, se zărea doar un cerc imens şi auzeam milioane de voci.
Am
simţit că era atât de fierbinte, simţeam că-mi ardea pielea. „Doamne, ce
este aici, eu nu vreau să merg în locul acesta!" Domnul a spus că
acesta era doar un tunel către Iad. Era un miros teribil, respingător,
care-ţi făcea greaţă, şi am rugat pe Isus să nu mă ducă acolo. El a
răspuns: „Fiică, este necesar pentru tine să vii şi să vezi locul
acesta.” Eu am plâns şi am întrebat: „Dar de ce, Doamne, de ce?” Şi El
a zis: „Ca să spui adevărul omenirii, pentru că omenirea piere, mulţi
sunt pierduţi şi puţini intră în Impărăţia Mea.” (Matei 7:14) Şi când a
spus aceasta, plângea. Cuvintele Lui m-au încurajat şi mi-au dat
putere, şi am continuat să merg. Am ajuns la sfârşitul tunelului, şi
când m-am uitat, am văzut un abis plin de flăcări. Domnul mi-a spus:
„Fiică, îţi dau astea,” era un caiet mare cu foi albe de hârtie. „Fiică,
ia creionul acesta, ca să scrii tot ce-ţi voi arăta, tot ce vei vedea
şi auzi. O să scrii totul în timp ce vei observa şi vei trăi toate
aceste lucruri.” Am spus: „Doamne, am să scriu, dar deja am văzut prea
mult.” Vedeam suflete chinuite şi flăcări foarte mari.
Maxima:
Timpul trecea şi fata mea zăcea tot acolo. „Doamne, ce se întîmplă?” Îi
curgeau lacrimi din ochi, şi dacă le ştergeam, curgeau în continuare.
Am pus din nou o oglindă la gura ei să văd dacă respira, dar nimic. Am
verificat pulsul, nu avea nici un puls. Am pus mâna pe abdomen, nici o
mişcare. Omul lui Dumnezeu a zis: locul unde este acum nu este un loc cu
zâmbete, ci un loc de chin.
Angelica:
Am spus lui Isus: „Am să spun la toţi că Iadul există, că e real, dar
scoate-mă de aici!” Şi El a răspuns: „Fiică, noi n-am intrat în locul
acela încă, şi încă nu ţi-am arătat mare lucru, şi deja vrei să te scot
de aici?” „Doamne, Te rog să mă scoţi de aici!” Atunci am început să
coborâm în abis. Am început să plâng şi să ţip: „Doamne, nu, nu, nu
vreau să merg acolo.” Dar El mi-a spus: „Tu trebuie să vezi asta!”
Am văzut demoni urâţi, de toate felurile, mari şi mici. Ei fugeau foarte repede şi duceau ceva în mâinile lor.
„Doamne,
de ce fug aşa şi ce duc în mâinile lor?” El mi-a răspuns: „Fiică, ei
fug pentru că ştiu că timpul lor se termină în curând, şi vor să
distrugă umanitatea, în special poporul Meu. Ceea ce au în mână sunt
săgeţi pentru a distruge oamenii, pentru că fiecărui demon i se dă un
nume de om, şi el se străduieşte să distrugă persoana de pe pământ care
poartă numele acela. Acesta este scopul demonului, să corupă acea
persoană şi să o aducă în Iad.” Şi vedeam cum demonii fugeau şi ieşeau
prin tunel către pământ. El mi-a spus: „Ei merg pe Pământ să distrugă
sufletele omeneşti şi să le aducă în locul acesta.” Când îmi spunea
cuvintele acestea, plângea foarte mult. Plângea şi plângeam şi eu.
Maxima:
Fiica mea fusese moartă 23 de ore, dar eu nu am anunţat autorităţile.
M-am rugat: „Doamne, am să aştept 24 de ore, şi dacă fiica mea nu se
trezeşte în 24 de ore, am să sun după un doctor.” Dar Domnul a
readus-o înapoi înainte de a depaşi 24 de ore.
Angelica:
Domnul mi-a spus: „Eşti gata pentru ceea ce am să-ţi arăt?” „Da,
Doamne” am răspuns. El m-a dus la o celulă unde am văzut un om tânăr ce
se chinuia în flăcări. Am observat că celula avea un număr, care nu prea
făcea sens, cifrele erau parcă puse invers. Era o placă mare în celulă,
şi omul acela tânăr avea numărul 666 pe fruntea lui. El mai avea o
placă metalică încrustată în pielea lui. Viermii care îl mâncau nu
puteau să distrugă acea placă, nici flăcările n-o puteau deteriora. El a
strigat: „Doamne, ai milă, scoate-mă din locul acesta şi iartă-mă!”
Dar Isus i-a răspuns: „Este târziu, prea târziu, ţi-am dat atâtea
oportunităţi şi tu nu te-ai pocăit.”
Am
întrebat: „De ce este aici?” Şi apoi am aflat, pe Pământ acest om a
cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu, dar la un moment dat s-a îndepărtat de
Domnul, alegând dupa alcool, droguri şi a ales o cale greşită. El s-a
îndepărtat de calea Domnului, iar Domnul i-a trimis multe avertismente,
spunându-i ce i se va întâmpla daca continuă aşa. Isus mi-a zis: „Fiică,
el se află aici pentru că oricine respinge Cuvântul Meu are un
judecător, „Cuvintele pe care vi le spun, acelea vă vor judeca în ziua
de pe urmă!” (Ioan 12:48)
Când
Domnul plângea, o făcea aşa de profund, cu durere în inima Lui, nu cum
plângem noi. El mi-a spus: „Iadul n-a fost creat pentru oameni!” Şi eu
am întrebat: „De ce sunt oamenii aici, atunci?” El mi-a răspuns: „Eu am
creat Iadul pentru Satan şi demonii lui, (Matei 25:41), dar din pricina
păcatului şi a nepocăinţei, omenirea sfârşeşte aici, şi sunt mai mulţi
care sfârşesc aici, decât cei ce intră în Gloria Mea!” El plângea, şi mă
durea sufletul văzându-L cum plânge. El plângea şi spunea: „Fiică,
mi-am dat viaţa pentru omenire, ca să nu piară şi să nu sfârşească în
locul acesta. Mi-am dat viaţa din dragoste şi milă, pentru ca omenirea
să se pocăiască şi să intre în Împărăţia Cerurilor!” Isus suspina atât
de intens, ca unul care nu mai putea de durere, văzând cum oamenii sunt
chinuiţi în Iad.
Fiind
în prezenţa lui Isus, mă simţeam în siguranţă. Mi-am zis: „Dacă Domnul
pleacă, eu voi rămâne în acest loc.” Am întrebat: „Doamne, eu am neamuri
în acest loc?” El m-a privit aşa cum plângeam, şi mi-a spus: „Fiică, eu
sunt cu tine!” pentru că eu eram aşa de speriată. M-a dus la altă
celulă. Nu mi-aş fi putut imagina vreodată că am să văd o persoana din
neamul meu în una din acele celule. Am văzut o femeie la care viermii îi
mâncau faţa, iar demonii infigeau ceva ca o suliţă în corpul ei. Ea
ţipa la Isus: „Doamne, ai milă de mine, iartă-mă, Te rog, scoate-mă din
locul acesta, numai pentru un minut! (Luca 16:24)
În
Iad, oamenii sunt chinuiţi gândindu-se la ceea ce au făcut pe Pământ.
Demonii îşi bat joc de oameni şi le spun: „Închină-te şi laudă căci asta
e împărăţia ta”, iar oamenii ţipă gândindu-se că au cunoscut pe
Dumnezeu, pentru că au cunoscut Cuvântul Lui. Cei care au ştiut de
Dumnezeu sunt chinuiţi de doua ori mai mult.
Domnul mi-a zis: „Nu mai este nici o şansă pentru cei de aici, dar este o şansă pentru cei ce încă trăiesc.”
Eu am
întrebat: „De ce e bunica mea aici? Eu nu-mi amintesc dacă ea a ştiut de
Dumnezeu, de ce a ajuns şi ea aici?” El mi-a spus: „Fiică, ea este aici
pentru că nu a vrut să ierte. Pe cel ce nu vrea să ierte, nici Dumnezeu
nu-l iartă.”
Am
spus: „Doamne, dar Tu ierti şi ai milă” „Da”, a spus El, „dar este
absolut necesar ca oamenii să ierte pe alţii. Pentru că n-au vrut să
ierte pe alţi oameni, ei au ajuns în locul acesta. Du-te şi spune
oamenilor că este timpul să ierte pe oricine, spune în special
slujitorilor Mei că mulţi dintre ei nu au iertat totul. Spune-le să
scoată toate resentimentele, orice ură, orice au împotriva cuiva, e
timpul să ierte totul. Dacă moartea vine pe neaşteptate pentru oricare
dintre aceşti oameni, ei vor merge în Iad, pentru că nimeni nu poate
să-şi scape viaţa.” Când noi am plecat mai departe, bunica mea a fost
învăluită iar de flăcări şi a ţipat tare şi blestema Numele lui
Dumnezeu. toţi cei din Iad blesteamă pe Dumnezeu. După ce am plecat de
acolo, am putut vedea că Iadul era plin de suflete chinuite, mulţi
dintre ei întindeau mâinile spre Isus rugându-L să îi scoată de acolo.
Dar Isus nu putea să facă nimic pentru cei din Iad, iar ei începeau să
blesteme Numele Lui Dumnezeu. Isus plângea spunând: „Mă doare să-i văd
aşa pentru că nu mai pot să-i ajut cu nimic, dar vreau ca tu să ştii că
este o şansă pentru cei ce sunt încă pe Pământ, ei încă au timp să se
pocăiască.”
Domnul
mi-a spus că sunt mulţi oameni care au fost aclamaţi pe Pământ, cu mare
faimă, şi se află în Iad. El mi-a spus că mergem în altă parte a
Iadului. Am văzut pe o femeie care era învăluită în flăcări. Era în
chinuri groaznice şi striga la Domnul să aibă milă. Isus a arătat cu
mâna Lui spre ea şi a spus: Acea femeie pe care o vezi arzând în flăcări
este Selena.” Cum ne apropiam, ea a început să strige: „Doamne, ai
milă de mine, iartă-mă şi scoate-mă de aici” Dar Domnul s-a uitat la ea
şi i-a spus: „Este prea târziu, tu nu mai poţi să te pocăieşti acum.” Ea
s-a uitat la mine şi mi-a spus: „Te rog, du-te şi spune la oameni
despre locul acesta, nu tăcea, spune-le să nu vină în locul acesta, să
nu asculte cântecele mele şi să nu le cânte.” (1Ioan2:15) Şi am
întrebat-o: „De ce vrei tu să le spun oamenilor asta?” Ea mi-a spus:
„Pentru că atunci când ei cântă cântecele mele eu sunt şi mai chinuită,
şi mă doare că ei vin tot în acest loc de chin. Te rog spune-le să nu
vină aici, spune-le că Iadul e real.” Ea urla de groază, iar demonii
aruncau cu suliţe ascuţite în ea, de la distanţă, iar ea plângea şi
spunea: „Doamne, ai milă de mine.” Iar Isus i-a spus: „Este prea
târziu!” M-am uitat la toată zona aceea, era plină de cântăreţi şi
artişti care au murit. Cântau întruna, nu se puteau opri. Isus mi-a
spus: „Fiică, cei ce vin aici, trebuie să continue cu activitatea pe
care au făcut-o pe Pământ, dacă nu s-au întors la Dumnezeu.”
Cum mă
uitam, am văzut nişte demoni care stropeau parca cu apa, eu credeam că e
ploaie, dar oamenii din Iad fugeau de stropii aceia, şi ţipau: „Nu,
ajută-mă Doamne, nu nu vreau să se întâmple asta!” Demonii râdeau de ei
şi le spuneau: „Cântaţi şi lăudaţi, aceasta este împărăţia voastră pe
veci!” Am văzut flăcările crescând şi viermii de pe oameni se înmulţeau.
Acolo nu exista apă, era pucioasă care creştea flăcările şi făcea
chinul oamenilor mai mare. Am întrebat pe Isus: „De ce se întămplă aşa,
ce este aici?” Şi Domnul mi-a răspuns: „Aceasta este plata celor care nu
s-au întors la Dumnezeu.” (Psalmul 11:8)
Apoi
Domnul m-a dus intr-o zonă unde se afla un om foarte bine cunoscut.
Înainte de experienţa aceasta, eu eram o fată tânără cu opinii divizate,
credeam în mai multe feluri. Credeam că oricine moare, merge în Cer, că
cei ce iau Sfânta Cină la biserică, vor avea parte de Cer, dar m-am
înşelat. Când Papa Ioan Paul al II-lea a murit, neamurile mele mi-au
spus că el a mers în Cer. Toate staţiile de radio şi televiziunea
spuneau: „Papa Ioan Paul al II-lea a murit, să se odihnească în pace. El
se bucură acum cu Dumnezeu şi cu îngerii Săi!” Eu am crezut ce spunea
presa, dar m-am înşelat mult, pentru că l-am văzut acolo în Iad, chinuit
de flăcări. M-am uitat atent la faţa lui, el era. Domnul mi-a
confirmat: „Acel om pe care-l vezi acolo este Papa Ioan Paul al II-lea,
el este aici pentru că nu s-a pocăit”
Eu am
întrebat: „Doamne, dar el de ce se află aici? El le predica oamenilor în
biserică!” Isus mi-a răspuns: „Fiică, nici un curvar, nici un
idolatru, nici un lacom şi nici un mincinos nu va moşteni Împărăţia
Mea.” (Efeseni 5:5) Eu am spus: „Eu ştiu astea, dar el de ce a ajuns
aici, el pe Pământ a predicat la mulţimi de oameni!” Isus mi-a răspuns:
„Da, el spunea multe lucruri, dar niciodată n-a spus adevărul aşa cum
este el. El a cunoscut adevărul, dar chiar dacă l-a cunoscut, n-a rostit
tot adevărul, pentru că el a preferat banii mai mult decât salvarea
altora. El n-a spus despre realitate, n-a spus că Iadul şi Raiul
există, şi astfel acum el se află aici!”
Când
m-am uitat la acest om, avea un şarpe cu multe ace, încolăcit în jurul
gâtului său, şi tot încerca să scape de acest şarpe, să-l dea jos de pe
el. Am rugat pe Domnul: „Doamne, ajută-l!” Omul acesta începea să ţipe:
„Doamne, ajută-mă, ai milă de mine, iartă-mă şi du-mă din acest loc, mă
pocăiesc, Doamne, aş vrea să mă întorc înapoi pe pământ şi mă voi
pocăi!” Domnul l-a observat, şi i-a zis: „Tu ai ştiut foarte bine că
locul acesta este real, iar acum este prea târziu, nu mai este nici o
şansă pentru tine.” Apoi Domnul a zis: „Fiică, am să-ţi arăt viaţa
acestui om.” Isus mi-a arătat un ecran mare, pe care puteam să văd cum
acest om împărţea cina de multe ori la oameni. Acei oameni erau aşa de
idolatri. Isus mi-a spus: „Uită-te câţi oameni idolatri erau în acel
loc. Idolatria nu salvează pe nimeni, fiică. Numai eu am puterea să
salvez pe oameni, şi afară de Mine, nimeni nu-i poate salva. Eu iubesc
păcătosul, dar nu păcatul. Du-te şi spune oamenilor că-i iubesc şi-i
aştept să vină la Mine. În timp ce Domnul vorbea, observam cum acest om
primea mulţi bani, biluri bancare, şi ţinea totul pentru sine. El avea
foarte mulţi bani. Am văzut imagini cum acest om stătea pe un tron, şi
vedeam ce se află în spatele tronului. Este adevărat că genul acesta de
oameni nu se căsătoresc, dar nu glumesc sau inventez, Domnul mi-a arătat
cum aceşti bărbaţi se culcau cu mâicuţele de la biserică şi multe alte
femei de acolo. Domnul mi-a arătat cum aceşti oameni trăiau în curvie,
şi Cuvântul lui Dumnezeu spune că nici un curvar nu va moştenii
Împărăţia Cerurilor.
În
timp ce priveam la lucrurile acestea, Domnul mi-a spus: Uită-te, tot ce
îţi arăt se întâmplă, el a trăit aşa, şi asta se întâmplă cu mulţi
dintre preoţii şi popii care trăiesc pe pământ chiar acum.” Şi mi-a mai
spus: „Du-te şi spune oamenilor că este timpul să se întoarcă la Mine.”
Domnul
mi-a arătat un loc unde oamenii mergeau spre Iad. Am întrebat: „Cum se
face că aceşti oameni merg către Iad?” El mi-a spus: „ Am să-ţi arăt!”
Mi-a arătat un tunel cu mulţi oameni mergând prin el. Oamenii erau
legaţi în lanţuri de la mâini până la picioare. Erau îmbrăcaţi în negru,
şi duceau o povară pe spatele lor. Domnul mi-a zis: „Vezi oamenii
aceia, ei nu Mă cunosc pe Mine, încă. Ceea ce duc ei în spate este
păcatul lor, dar du-te şi spune-le să-mi dea Mie povara lor de păcate,
şi Eu le voi da odihnă, pentru că Eu pot să le iert toate păcatele!
Du-te şi spune-le să vină la Mine, că Eu îi aştept cu braţele deschise,
şi spune-le că ei merg spre Iad cu povara lor.”
Cum mă
uitam la cei ce mergeau cu poverile lor, am zis: „Doamne, acela de
acolo este verişorul meu, şi fata aceea care vine în jos este tot o
verişoară a mea, familia mea vine spre acest loc!” El mi-a replicat:
„Ei vin spre acest loc, dar du-te şi spune-le că merg spre iad. Du-te şi
spune-le că te-am ales ca străjerul Meu, şi vreau să le spui adevărul.
Trebuie să te duci şi să le spui tot ce ţi-am arătat. Dacă tu nu le
spui, şi ceva rău li se întâmplă, sângele lor va cădea asupra ta, dar
dacă tu faci ceea ce ţi-am cerut, acel om se va socoti cu Mine. Dacă
acea persoană nu se pocăieşte, responsabilitatea va fi asupra lui, voi
cere sângele lui din propria lui mână, iar tu vei fi scutită. (Ezechiel
3:18)
Isus
mi-a spus că mulţi oameni cu faimă în lume merg spre acel loc. De
exemplu, Michael Jackson. Acest om a avut foarte mare faimă în lume, dar
era un satanist. Deşi mulţi oameni contestă aceasta, este adevărul.
Acest om avea legăminte sataniste, el făcea legăminte cu Satan, pentru a
obţine faimă şi mulţi admiratori. Felul în care el păşea pe scenă, în
acelaşi fel făceau demonii care torturau pe oameni în Iad. Ei se dădeau
pe spate, şi nu înaintau, având o plăcere în a chinui oamenii. Eu vă
spun că Michael Jackson este în Iad. Domnul mi l-a arătat, după moartea
lui. L-am văzut pe Michael Jackson chinuit în flăcări. Eu am plâns
către Isus: „De ce?” Nu mi-a fost uşor să văd cum omul acesta se
chinuia în flăcări şi ţipa. Oricine ascultă la cântecele făcute de
Michael Jackson, sau le cântă, şi este un admirator al acestui om, vă
avertizez că Satan vrea să vă prindă în pânza lui şi să vă ducă în Iad.
Renunţaţi la aşa ceva, în Numele lui Isus. Isus vrea să vă elibereze, ca
să nu fiţi şi voi pierduţi.
Domnul
mi-a zis: „Fiică, aici sunt şi oameni care mă cunosc pe Mine, şi merg
spre Iad.” Am întrebat: „ Cum aşa, oameni care Te cunosc pe Tine să
meargă spre acest loc?” El mi-a zis: „Persoanele care au părăsit calea
Mea şi care trăiesc o viaţă duplicitară!” A început să-mi arate pe cei
ce mergeau spre Iad. Ei erau legaţi de la mâini până la picioare.
Fiecare purta o haină albă, ruptă, pătată şi şifonată. Domnul a zis:
„Fiică, vezi cum oamenii m-au părăsit? Vreau să-ţi spun că nu voi veni
pentru aceşti oameni. Eu voi veni pentru oamenii sfinţi, pregătiţi, fără
pată sau zbârcituri. Du-te şi spune-le să se întoarcă la cărările cele
vechi.” (Efeseni 5:26,27) Am început să văd mulţi dintre unchii mei şi
alţi oameni care părăsiseră calea Domnului. „Du-te şi spune-le că îi
aştept să-mi dea Mie povara lor de păcate, şi Eu le voi da odihnă.” Isus
plângea. „Fiică, du-te şi spune-le că se îndreaptă spre acest loc.
Du-te şi spune unchilor tăi, du-te şi spune neamurilor tale. Fiică,
mulţi nu te vor crede, dar Eu sunt martorul tău, eu sunt martorul tău.
Eu nu te voi părăsi. Chiar dacă nu te vor crede, spune-le , şi Eu voi fi
cu tine. Eu am să-ţi arăt, de asemenea, cum oamenii au ajuns în locul
acesta.
Ne-am
îndreptat spre un tunel şi am văZut mulţi oameni care cădeau in abis. Nu
erau o mie sau doua mii, ci cât nisipul mării. Ei cădeau în fiecare
secundă, ca şi nisipul aruncat pe care îl arunci din mână. Sufletele
cădeau rapid şi Isus plângea. El a zis: „Fiică aşa piere umanitatea, aşa
este distrusă! Fiică mă doare să văd cum piere umanitatea.”
Isus a
zis: „Demonii de asemenea ţin şedinţe în locul acesta” şi eu am zis:
„Demonii ţin conferinţe?” „Da a rărpuns Isus, ei ţin şedinţe în fiecare
zi să vadă ce pot să facă omenirii.” Şi zicând asta, Isus m-a luat
într-o celulă cu o masă de lemn rotundă cu scaune împrejur unde erau tot
felul de demoni. Isus a zis: „Fiică, acum ei plănuiesc cum să distrugă
familiile păstorilor, misionarilor şi evangheliştilor şi pe toţi cei ce
Mă cunosc pe Mine. Şi demonii au multe săgeţi”. Demonii râdeau şi
ziceau: „Hai să distrugem umanitatea şi să o aducem aici”.
Isus a
zis: ”Du-te şi spune-le că eu sunt cu ei. Să nu lase nici o uşă
deschisă, să nu lase nici un loc lui satan, căci el răcneşte ca un leu,
căutând pe cine să înghită (1Petru 5:8). Dar Cuvântul spune, că el
răcneşte ca un leu, dar singurul leu adevărat este Leul din Iuda, Isus
Cristos din Nazaret (Apocalipsa 5:5). Isus a zis: „Fiică, demonii vor să
distrugă în mod deosebit familiile păstorilor”. Am întrebat: ”De ce?”
„Pentru că ei sunt responsabili pentru mii de oameni, care sunt turma pe
care le-a dat-o Dumnezeu. Demonii vor ca aceşti oameni să se uite
înapoi, să se întoarcă în lume şi să ajunga în iad. Du-te şi spune
pastorilor să spună adevărul, să predice adevărul şi să spună tot ce le
spun Eu şi să nu ţină doar pentru ei ceea ce le spun Eu”.
Aşa am
plecat de acolo şi El mi-a spus, "Vreau să îţi arăt ceva. Există, de
asemenea, copii din acest loc." Eu I-am răspuns, "Copii în acest loc,
Doamne? De ce sunt copiii aici? Cuvântul Tău spune, "lăsaţi copiii să
vină la Mine, şi nu-i opriţi. Pentru că Împărăţia lui Dumnezeu aparţine a
celor ca ei" (Matei 19:14) Isus a răspuns: "Fiică, este adevărat că
împărăţia Cerurilor aparţine celor ca ei, dar copilul trebuie să vină la
Mine, pentru că cine vine la Mine nu va fi aruncat afară "(Ioan 6:37).
Instantaneu, Domnul mi-a arătat un băiat de opt ani fiind chinuit în
foc. Băiatul striga, "Doamne, ai milă de mine, ia-mă din acest loc, nu
vreau sa fiu aici!" El striga şi ţipa. Am văzut demoni în jurul acestui
băiat, care semănau cu figuri din desene animate. Erau Dragon Ball Z,
Ben 10, Pokemon, Dora, etc. "Doamne, de ce este acest băiat aici?" Isus
mi-a aratat un ecran mare cu viaţa acestui băiat. Am văzut cum îşi
petrecea tot timpul în faţa televizorului , vizionând aceste desene
animate.
Isus a
spus, "Fiică, aceste desene animate, aceste filme, aceste telenovelele
care sunt văzute zilnic la televizor sunt instrumentele lui Satan să
distrugă omenirea. Uite, fiica modul în care acest copil a ajuns aici."
Am văzut modul în care băiatul a fost rebel şi neascultător faţă de
părinţii lui. Atunci când părinţii săi vorbeau cu el, el fugea,
aruncând obiecte şi nu-i asculta. După aceasta s-a întâmplat că o
maşină a dat peste el şi l-a omorât. "De atunci, el e în acest loc. "
M-am
uitat la băiat cât era de chinuit. Isus a spus: "Fiica, du-te şi spune
părinţilor să instruiască copiii lor cum este scris în Cuvântul Meu.".
(Proverbe 22:6) Cuvântul lui Dumnezeu este real, el ne spune să corectăm
un copil cu nuiaua, dar nu în fiecare moment, numai în cazul în care
copilul a fost neascultător de părinţii săi. (Proverbe 22:15)
Domnul
mi-a spus ceva care este foarte trist si foarte dureros. El a zis
"Fiică, sunt mulţi copii în acest loc din cauza desenelor animate si din
cauza răzvrătirii." L-am întrebat: "Doamne, de ce sunt desenele animate
de vină pentru acest lucru "? Şi El a explicat: "Pentru că ei sunt
demoni care transportă rebeliunea, neascultarea, amărăciunea şi ura
pentru copii; şi alţi demoni spun acestor copii să nu faca lucruri bune,
dar să facă ce este rău: ceea ce copiii vad la TV, vor să facă si în
realitate. " Iadul există, iadul este real, şi chiar şi copiii trebuie
să decidă cu cine vor merge. I-am spus," Doamne, spune-mi, de ce există
copii în acest loc? " Şi Iisus a răspuns:" Odată ce copiii au cunoştinţă
de faptul că există un cer şi un iad, ei pot să aleagă. "
Regatul Cerului
Există
mult mai multe de spus despre iad, dar acum voi împărtăşi ceea ce am
văzut în Rai. Isus a spus:, "Fiica, acum am de gând să îţi arăt ceea ce
am pregătit pentru poporul Meu Sfânt." Am plecat din acel loc printr-un
tunel. În timp ce călătoream prin acest tunel, am ieşit dintr-o dată la
lumină. Am văzut că nu mai era întuneric, chin sau flăcări. El a spus,
"Fiică, am de gând să îţi arăt slava Mea," şi am început să urcăm spre
Regatul Cerului. În curând am ajuns la o uşă, unde, cu litere gigantice
scria în aur: "Bine aţi venit în Împărăţia cerurilor."
Isus a
spus, "Fiica, du-te înauntru, pentru că Eu sunt uşa şi cine intră prin
Mine, va intra, va ieşi şi va găsi păşune." (Ioan 10:9)
După
ce Domnul a spus aceste cuvinte, s-a deschis uşa şi am intrat. Am văzut
îngerii cum dau slava, cinste si lauda Tatălui nostru Ceresc!
(Apocalipsa 7:11-12) Cum ne-am continuat mersul pe jos, am văzut o masă
din care am putut vedea începutul, dar nu sfârşitul. (Apocalipsa 19:9)
Am observat un tron mare, şi tronuri mai mici înconjurate de mii de
scaune. Între scaune erau îmbrăcăminte, împreună cu cununi. Domnul mi-a
spus, "Fiică, cununa pe care o vezi acolo este cununa vieţii. "
(Apocalipsa 2:10)
Isus a
spus, "Uite, fiica, aceasta este ceea ce am pregătit pentru poporul
Meu." Am văzut că masa a fost acoperită cu o faţă de masă albă cu
margine de aur. Erau farfurii, pahare de aur, fructe; totul era servit. A
fost atât de frumos. In mijlocul mesei era un vas mare care conţinea
vinul pentru cină şi Isus a spus: "Fiica, totul este pregătit pentru
sosirea Bisericii Mele."
Ne-am
dus la un alt loc, unde am văzut mulţi oameni într-o grădină. Erau
oameni bine cunoscuţi din Biblie, dar nu erau în vârstă, erau tineri.
Era om tânăr, cu o batistă mare în mâna lui, care dansa şi se învârtea
şi lăuda pe Domnul. Isus a spus, "Fiică, tînărul pe care îl vezi acolo,
este robul Meu, David." El dădea slavă Tatălui nostru. Dintr-o dată, un
alt tânăr a trecut pe acolo şi Isus mi-a spus, "Fiica, el este Iosua;
el este Moise; acest tânăr este Avraam." Isus îi chema pe numele lor.
Toţi erau mulţumiţi. Isus a spus: "Fiică, femeia pe care o vezi acolo
este roaba Mea, Maria Magdalena; roaba Mea, Sara"!
Dar
apoi El mi-a spus, "Fiică, ea este Maria. Maria care a dat naştere lui
Isus Hristos, care sunt eu. Fiică, vreau să-ţi spun că ea nu are
cunoştinţă de lucrurile care se întâmplă pe Pământ. Vreau să-ti spun că
trebuie să mergi şi să spui umanităţii, închinătorilor la idoli, că
iadul este real, şi că idolatrii nu vor moşteni Împărăţia Mea. Du-te şi
spune-le că, dacă se pocăiesc, ei pot intra in foişorul meu ceresc.
Du-te spune-le că îi iubesc şi că Maria nu stie nimic de ce se întâmplă
pe Pământ, precum şi că singura fiinţă pe care trebuie să o înalţe sunt
Eu, pentru că nici Maria, nici Sfântul Grigorie, nici orice alt sfânt nu
poate oferi mântuirea. Eu sunt singurul care salvează şi în afară de
Mine - nimeni, nimeni, nimeni nu salvează "! El a repetat aceasta de
trei ori - că nimeni nu poate salva, numai El salvează.
Umanitatea
a fost înşelata să creadă într-un sfânt, care nu este, dar este un
demon, care lucrează printr-un idol făcut de mâna omului. Dar
permiteţi-mi să vă spun că Domnul vrea să vă dea ce este cel mai bun. El
vrea ca tu să intri în Împărăţia Cerurilor, să te pocăieşti şi să
părăseşti idolatria, deoarece idolatria, nu te va salva. Doar Isus
Hristos din Nazaret este cel care salvează, care şi-a dat viaţa pentru
tine, pentru mine şi pentru întreaga omenire. Domnul are un mesaj mare
pentru umanitate. Plângând, El mi-a spus, "Te rog, fiica, nu tăcea,
du-te şi spune adevărul, du-te şi spune ceea ce ţi-am arătat."
Am
văzut cum Maria s-a inchinat Domnului, si am vazut femeile cu parul lung
foarte frumos. Am spus, "Doamne, ce frumos este modul în care acestea
îşi poartă părul.". El mi-a spus, "Fiica, ceea ce vezi este vălul care
le-am dat femeilor." El a adaugat, "Fiica, du-te şi spune femeilor să
aibă grijă de vălul pe care li l-am dat."
Apoi
El mi-a spus, "Am ceva să-ţi arăt, este foarte important." M-am uitat
mai departe şi am văzut un oraş strălucitor, un oraş de aur! I-am spus,
"Doamne, ce este asta? Eu vreau să merg acolo. " El a răspuns: "Fiica,
eu îţi voi arăta ceea ce este acolo. Ceea ce vezi sunt locuinţele
cereşti, vile cereşti, care sunt gata pentru poporul Meu."
