Scrisoare catre necunoscut :)

Poate vei rămâne surprins că îţi scriu. Dar în liniştea nopţii mi-a zburat gândul spre tine. Nu ştiu de ce, pentru că foarte rar permit în ultimul timp să mi se întample asta. Nu mai vreau să visez cu ochii deschişi. Dar pur şi simplu acum, nu m-am putut abţine. Noaptea este prea perfectă ca să nu mă gândesc la cineva perfect. Mă întreb cum arăţi. Oare ai ochii albaştri, verzi, căprui? Oare ce culoare vor fi ochii tăi când te vei uita într-ai mei? Probabil vor străluci. Dar oare ce faci tu acum? Eşti trist? Bănuiesc că nu, pentru că dacă ai fi fost, aş fi simţit cum inima mi se frânge în mii de bucăţi. Ieri ai plâns? Pentru că mergeam liniştită pe stradă şi deodată am început să lăcrimez puternic. Ce s-a întamplat? Ţi-am simţit tristeţea în fiecare lacrimă care picura din ochii mei miraţi. Săptămâna trecută ai fost fericit nu? Pentru ca întreaga săptămână gura îmi zâmbea, mă speriam eu de mine cum puteam să zâmbesc atât de mult. Şi fără motiv.  Ţi-am mai spus acum că sunt curioasă ce faci nu? Ai face bine să nu fii cu o fată, să îi dai ei ce e de drept al meu. M-ar durea asta. Tu nu te gândeşti câtuşi de puţin la mine? Uite, a căzut o stea! Ai văzut-o şi tu? Să ştii dragul meu mister că zi de zi te aştept. Şi nu, nu m-am săturat. Pentru că atât timp cât am să te aştept, am să încerc să descopăr şi să învaţ lucruri noi. Ca atunci când tu vei veni, eu să fiu perfectă. Să fii uimit de mine.

Dragul meu mister, acum am să te las. Mă bucur că ţi-am putut scrie. Mi te şi imaginez, citind cu zâmbetul întipărit pe faţă. Asta îmi dă putere să merg mai departe. Ştiind că undeva, acolo, este pregătit pentru mine sufletul cel mai perfect din această lume. Şi că acela eşti tu. Sper ca mâine să fii fericit. Pentru că vreau să mă trezesc cu zâmbetul pe buze şi să realizez că de fapt, tu zâmbeşti prin mine.

A ta pentru totdeauna,

fata misterioasă