miercuri, 19 ianuarie 2011

O poveste minunata! Fata de masa :)

Pastorul (preotul) tânăr şi soţia lui, proaspăt însărcinaţi pentru prima lor misiune de a redeschide o biserică în suburbia Brooklyn-ului, au sosit la începutul lui Octombrie şi erau foarte motivaţi pentru această nouă oportunitate.

Când au vazut însă biserica, era total în paragină şi era nevoie de multă muncă să o pună la punct.

Şi-au pus ca ţel să termine renovarea la timp ca prima slujbă care o vor ţine să fie chiar cea de Crăciun.

Au lucrat din greu, au reparat băncile, au reparat pereţii, au zugrăvit şi chiar au terminat înainte de termen, pe data de 18. decembrie.

În 19 decembrie o furtună foarte puternică a bântuit timp de două zile.

Pastorul a mers să vadă biserica în 21 decembrie şi a fost foarte trist să descopere că acoperişul s-a deteriorat şi astfel pereţii s-au udat şi o bucată mare de tencuială a căzut de pe peretele sanctuarului, tocmai în spatele pupitrului.

A curăţat mizeria de pe jos şi neştiind ce să facă altceva decât să amâne slujba de deschidere a pornit spre casă.

Pe drum a observat că o firmă a organizat un târg de vechituri să adune fonduri pentru scopuri caritabile şi s-a oprit să se uite la obiectele expuse. A găsit o faţă de masă frumoasă, croşetată de mână, o lucrare excelentă, culori foarte frumoase şi o cruce brodată chiar în centru. Era exact de dimensiunea necesară să acopere gaura de pe peretele sanctuarului.

A cumpărat-o şi a pornit înapoi spre biserică.

Incepuse să ningă. O femeie în vârstă a alergat pe lângă el, încercând să prindă autobuzul dar nu a reuşit. Pastorul a invitat-o să intre în biserică să aştepte în căldură până vine următorul autobuz.

Ea s-a aşezat pe o bancă şi nu prea a dat atenţie preotului care a adus o scară, cuie, ciocan şi a agăţat faţa de masă pe perete. Nici nu-i venea să creadă ce frumos arăta şi acoperea exact toată dauna cauzată de ploaie. A observat că femeia se îndreaptă spre sanctuar cu faţa albă ca varul. „Păstorule”, a întrebat, „de unde ai această faţă de masă?” Pastorul i-a povestit. Femeia l-a rugat să verifice colţul din dreapta dacă erau iniţialele EBG brodate acolo. Erau acolo.

Acestea erau iniţialele femeii, şi ea a croşetat această faţă de masă cu 35 de ani în urmă, în Austria. Femeii nu-i venea să creadă cum a ajuns faţa de masă la acest preot. I-a povestit cum înainte de război ea şi soţui ei erau oameni înstăriţi în Austria.

Când s-a făcut anexarea Austriei la Germania, ei au fost nevoiţi să plece; ea a plecat prima, şi soţul ei era să o urmeze după o săptămână. Dar el a fost capturat şi dus în lagăr de concentrare şi ea nu l-a mai văzut niciodată.

Pastorul a vrut să-i dea faţa de masă, dar ea a insistat ca el să o păstreze pentru biserică. Atunci pastorul i-a oferit ca cel puţin să o conducă acasă. Ea locuia pe cealaltă parte a insulei şi venise în Brooklyn doar să facă curăţenie la cineva.

De Craciun în biserică a fost o slujbă minuată, biserica era aproape plină, muzica a fost excelentă şi spiritul bucuriei era asupra tuturor.

După slujbă pastorul şi soţia au dat mâna cu toţi la uşă şi mulţi au promis că vor reveni.

Un bărbat mai în vârstă, pe care pastorul l-a mai văzut în zonă, continua să şadă pe bancă şi privea în gol şi pastorul s-a mirat de ce nu pleca.

Omul l-a întrebat de unde are acea faţă de masă care era agăţată pe peretele sanctuarului, pentru că era identic cu cea făcută de soţia lui cu mulţi ani în urmă când trăiau în Austria înainte de război şi nu înţelegea cum ar putea fi două feţe de masă atât de asemănătoare?

I-a povestit pastorului cum şi-a pierdut soţia în război, cum a forţat-o să plece înaintea lui iar pe când să plece şi el a fost arestat şi dus la lagăr de concentrare şi de 35 ani nu mai ştie nimic de soţia lui.

Pastorul l-a întrebat dacă ar fi de acord să-l acompanieze într-un loc anume. S-au dus pe cealaltă parte a insulei, la aceeaţi casă unde pastorul a condus-o pe femeie înainte cu trei zile.

L-a ajutat să urce etajele şi a bătut la uşă şi a fost martorul celei mai frumoase reuniuni care şi l-ar fi putut imagina vreodată.

Este o poveste adevărată, spusă de Pastor Rob Reid care a spus că Dumnezeu lucrează pe căi misterioase.

Dragostea lui Dumnezeu este întotdeauna cu tine, promisiunile Lui sunt adevărate şi când Îi încrediţezi toate grijile tale El te va ajuta.

Dacă drumul pe care îl străbaţi ţi se pare dificil, nu uita, mă rog ca Domnul să îşi facă partea Lui.

Când nu a mai rămas nimic decât Dumnezeu, atunci descoperi că Dumnezeu e tot ce ai nevoie. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu